SPORT — 22 noiembrie 2013 at 20:07

Autobuzul groazei!

by

Axintele este o comuna amarata, ascunsa in Baragan, pe drumul ce leaga Urziceni de Lehliu Gara. Casele oamenilor sunt cam amarate, gospodariile nu impresioneaza cu nimic, iar asfaltul care traverseaza localitatea nu e chiar cel mai bun. Stadionul pe care evolueaza echipa locala in Seria C2 este amenajat pe islaz, dar arata bine. Vremea a fost perfecta pentru fotbal la Axintele. Vantul cu influente sudice parca te mangaia pe obrazi, vrand parca sa iti multumeasca pentru ca te-ai dus sa vezi Dunarea Eleven la un meci in deplasare.
Gazon excelent, tribuna oficiala si tribuna pentru muritorii de rand, unii care la meciul de astazi, cu Dunarea Eleven, scor 1-0, au fost in cea mai mare parte pensionari. In parcare, masini de tot felul, exact ca la tara, dar si un autobuz galben, al dracu de urat. Mai urat si decat un IGO cu care ma duceam pe vremuri la Ulmeni sau la Chirnogi. Cu autobuzul asta obosit si galagios au facut calarasenii deplasarea de astazi, una de peste 100 de kilometri. Cu aceeasi hardughie se vor duce maine la Iasi, pentru meciul de futsal.
Dunarea este la incalzire. Onofrei ii „sufoca” pe jucatorii de camp, in vreme ce Eugen Cinaru il „intinde” pe Gabriel Popa in poarta. Goal-keeper-ul calarasean are o figura ciudata. E galban la fata de parca a mancat creta si are ochii mari cat doua cepe. Parca e bolnav. Arata ca un om lipsit de vlaga. Ceea ce nu e de mirare daca te gandesti ca jucatorii lui Mirel Condei au venit la Axintele cu cel mai urat autobuz din istoria fotbalului calarasean.
Incepe meciul. Dunarea Eleven joaca al dracului de bine. Huzuneanu e impecabil la mijlocul terenului, Topor si Nicodim sunt beton, in vreme ce oamenii din compartimentul ofensiv alearga halucinant. Nu iti vine sa crezi ca jocul oaspetilor este atat de bun. Incepi sa-ti dai palme, ca poate visezi. Serban loveste bara transversala cu un sut de la distanta si ialomitenii sunt in corzi. Calarasiul plimba mingea, impune ritmul, dar nu indrazneste sa traga la poarta. Jucatorii fug de responsabilitate.
Contrar cursului jocului, Axintele deschide scorul la o faza la care portarul Gabriel Popa, apatic pe toata durata jocului, n-a iesit pe centrare la o minge ce putea fi foarte usor rezolvata. Un gol venit din nimic, la o faza la care a gresit unul dintre oamenii cu experienta. Este inexplicabil cum un portar care pana acum isi tinea coechipierii in priza cu sfaturile sale si dadea incredere celor din camp prin interventiile sale a comis-o ca un junior. Popa s-a comportat ca si cum ar fi legat cu lantul de bara.
Golul ialomitenilor a turnat plumb in picioarele calarasenilor. Dunarea Eleven nu a mai jucat absolut nimic de atunci, astfel ca pana la finalul partidei meciul s-a transformat intr-o „bubuita” din partea ambelor formatii. Oaspetii au ratat sansa egalarii in minutul 90, atunci cand Mircea Stefan a trimis cu capul mult departe de poarta mingea centrata perfect de catre Victori Petre. Infrangerea de la Axintele naste frustrari la Calarasi. Deplasarea nu a fost organizata tocmai bine. Dunarea Eleven arata jalnic atunci cand coboara dintr-un „IGO”. Jucatorii s-au prezentat bine pana in momentul in care echipa a primit gol. Mai departe, nu a mai contat nimic.
Dunarea: Popa – Cainaru (Lupascu), Nicodim, Topor, Secioreanu – Kanda, Huzuneanu, Petre, Andrei – Tudor (Stefan), Serban. Antrenor: Mirel Condei.
 

No Comments

  1. vecin cu borcea

    Am fost pana la Suceava ,Iasi, Craiova, Tg.Neamt sau Onesti cu igo si eram in B, nu e nimic iesit din comun . Stateam 8-9 ore in autobuz cu butoaiele de motorina langa noi, asa se facea performanta la Calarasi. Sa nu cumva sa schimbati regula, doar soferul poate ca nu mai e …(odihneasca-se in pace)

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *